divazio.ro

Copilăria

Toți adulții au spus măcar o dată “ mi-e dor de copilărie”. Acest lucru este normal, sentimentul de dor, apărând de fiecare dată când o situație nostalgică intră în contact cu psihicul tau.

Multe persoane regretă că au crescut, și au devenit adulți, încercând într-o oarecare măsură să aibă un comportament mai copilăros, astfel desfătându-și psihicul cu mici bucuri.

Ai avut vreodata momente în care, pur și simplu, stăteai, te uitai pierdut, și te gândeai la ceva important sau la nimic? În acele momente subconștientul lucrează, încercând să îți dăruiască un moment de gândire pe care cu îl irosești, datorită incapacității să îți dai seama ce se întâmplă în acel moment, pe scurt, intri în stand by.

Multe lucruri, discuții și locuri, inevitabil îți vor aduce aminte de trecut, fie el rău sau bun. Frumusețea copilăriei nu se pierde totuși, existând mici fragmente importante pentru tine ce nu le vei uita niciodată. Cu prima ocazie când vei putea povesti cuiva despre tine, pentru a continua discuția și a o face mai interesantă, vorbiți-vă despre copilăria voastră. Subiectul ăsta e intrigant, aducând totodată sentimentul de legare a unei prietenii strânse.

Copilăria nu e doar o simplă perioadă a vieții, e perioda în care te dezvolti atât psihic cât și fizic, apărând schimbări majore de comportament datorită anturajelor corupte uneori sau familiei ce îți doreste bunăstarea. Din păcate copilăria poate fii percepută ș ica ceva rău, mai ales dacă ai fost dat spre adopție sau ai trăit într-un orfelinat, mereu cu sentimentul că nu îți vei cunoaște niciodată părinții, asta măcinându-te cel mai tare. Copiii oricum ar fii ei, sunt ca o floare, și trebuie ingrijiți și crescut corespunzător pentru a ajunge niște oameni frumoși.